Impactul Majorării Salariului Minim Asupra Angajaților Și Firmelor

Analiza Impactului Creșterii Salariului Minim

O analiză detaliată realizată de IMM România evidențiază o discrepanță majoră între costul total suportat de angajatori și suma efectiv primită de salariați în cazul unei eventuale majorări a salariului minim brut. Conform studiului de impact, dacă salariul minim brut ar crește cu 300 de lei, trecând astfel de la valoarea actuală de 4.325 de lei la 4.625 de lei, angajații ar percepe în mână doar o sumă de 100 de lei net în plus la salariul lor lunar. În contrast, costul total lunar suportat de angajatori pentru fiecare astfel de post ar crește cu 311 lei.

Această situație paradoxală este influențată direct de faptul că scutirea de 200 de lei din salariul lunar, sumă care este în prezent exonerată de impozit pe venit și de contribuții sociale, expiră la data de 31 decembrie 2026. În aceste condiții fiscale, statul ar colecta aproximativ 68% din costul suplimentar generat de majorarea brută, reducând drastic beneficiul direct al lucrătorului și transferând cea mai mare parte a resurselor către bugetul public.

Efectele Asupra Întreprinderilor Mici Și Mijlocii

Documentul subliniază faptul că majorarea salariului minim ar afecta în mod disproporționat firmele mici, care se confruntă deja cu o presiune financiară constantă din cauza creșterii prețurilor la energie și combustibili. Analiza, bazată pe rezultatele financiare medii din anul 2025 pentru estimările profitului brut în anul 2027, arată că o creștere a salariului minim cu 300 sau 500 de lei ar putea reduce profitul mediu al companiilor cu o rată cuprinsă între 12% și 18%, în funcție de scenariul aplicat.

Cele mai expuse sunt firmele cu o cifră de afaceri sub un milion de lei, care reprezintă o proporție masivă de 83,9% din totalul companiilor analizate. Pentru aceste entități, un singur angajat plătit cu salariul minim ar putea consuma între 25% și 33% din profitul mediu al firmei. Mai mult, în cazul acestor unități mici, veniturile antreprenorilor provenite din dividende ar deveni mai mici decât salariul net al unui angajat plătit la nivelul minim. Mai exact, antreprenorul ar rămâne cu o sumă între 1.532 și 1.607 lei, în timp ce salariul net al angajatului său ar fi între 2.799 și 2.920 lei.

Perspective Economice Și Propuneri De Reformă

La nivelul întregii economii, IMM România estimează că costurile salariale suplimentare ar putea ajunge la o sumă totală de până la 10,9 miliarde de lei pe an. Din această sumă, bugetul de stat ar încasa în plus între 4,5 și 6,3 miliarde de lei anual, ceea ce confirmă tendința de colectare intensivă a taxelor în detrimentul veniturilor nete ale cetățenilor.

Având în vedere scăderea generalizată a consumului și creșterea numărului de insolvențe, confederația propune înghețarea salariului minim brut pe întreaga țară. Argumentele invocate includ competitivitatea scăzută a companiilor românești, accentuată de creșterea costurilor cu gazele naturale, energia electrică și combustibilii, precum și de pachetele de reformă recente care au condus la majorarea taxelor și impozitelor pentru mediul de afaceri, diminuând capacitatea de supraviețuire a societăților.

Soluții Pentru Creșterea Veniturilor Salariaților

În loc de majorarea salariului minim, IMM România sugerează reducerea fiscalității pe forța de muncă ca singura metodă sustenabilă de a crește veniturile angajaților fără a suprasolicita angajatorii. Un sondaj realizat în acest sens indică faptul că 84,7% dintre antreprenori susțin reducerea impozitului pe salarii cu 5 puncte procentuale ca o modalitate eficientă de a crește veniturile pentru salariați.

Reprezentanții organizației subliniază că orice reducere a fiscalității trebuie să fie însoțită obligatoriu de o diminuare a cheltuielilor generale ale statului. Aceștia consideră că guvernul nu poate transfera întreaga povară financiară pe umerii mediului de afaceri, fiind necesară o absorbție a scăderii fiscale de către bugetul statului prin eficientizarea cheltuielilor publice.

Aceste concluzii au fost prezentate în cadrul unei conferințe de presă unde s-au discutat, de asemenea, propunerile pentru Programul de guvernare 2026-2028, eficiența energetică în cadrul IMM-urilor, situația întreprinderilor mici și mijlocii la nivel european și problemele critice legate de acordarea vizelor pentru lucrătorii străini.