PSD pregătește reforma administrativă cu șase criterii

Partidul Social Democrat (PSD) a inițiat un proiect de reformă administrativ-teritorială menit să evalueze sustenabilitatea localităților din România. Europarlamentarul Dragoș Benea, coordonatorul grupului de lucru responsabil de acest demers, a anunțat că procesul se află într-o etapă de analiză intensă, cu scopul de a finaliza un document oficial până în luna martie.
Matricea de evaluare a sustenabilității
Reforma se bazează pe o „matrice a sustenabilității”, un algoritm de punctare ce va determina care unități administrativ-teritoriale sunt viabile și care necesită comasări. Evaluarea va fi realizată pe baza a șase criterii fundamentale: numărul de locuitori, sustenabilitatea economică, capacitatea administrativă, nivelul de conectivitate, accesul cetățenilor la servicii de bază și calitatea infrastructurii publice. Pentru a procesa volumele mari de date necesare, grupul de lucru utilizează instrumente avansate de inteligență artificială, corelând informații din baze de date publice pentru a identifica ineficiențele din actuala organizare.
Impactul asupra administrației locale
Conform declarațiilor oficiale, reorganizarea nu va afecta mandatele actuale ale primarilor, aceștia urmând să își exercite funcțiile până la alegerile din 2028. Dragoș Benea a subliniat că arhitectura administrativă prevăzută de Constituție – sate, comune, orașe, municipii și județe – va fi păstrată. Desființarea unei primării ca instituție nu va echivala cu dispariția localității, ci cu pierderea personalității juridice a entității administrative, similar cu procesul de comasare a unităților școlare. În fiecare județ vor fi create comitete de reorganizare, coordonate de instituția prefectului și formate din reprezentanți ai Consiliului Județean, Inspectoratului Școlar, Poliției, Direcției Agricole, Oficiului de Cadastru și Direcției Județene de Statistică. Aceste structuri vor consulta autoritățile locale înainte de a transmite propunerile finale către Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Dezvoltării.
Contextul economic și necesitatea reformei
Necesitatea acestei schimbări este justificată de fragmentarea administrativă actuală și de pregătirea pentru cadrul financiar multianual 2028-2034, perioadă în care fondurile europene de coeziune ar putea înregistra o scădere. Datele prezentate indică o realitate demografică și administrativă dificilă: peste 450 de unități administrativ-teritoriale au mai puțin de 1.500 de locuitori, în timp ce aproximativ 1.100 de localități numără cel mult 3.000 de locuitori. Mai mult, 55% dintre orașele din România nu mai ating pragul legal de 10.000 de locuitori, menținând însă o structură administrativă costisitoare. Scopul final al reformei este creșterea capacității administrative a primăriilor, astfel încât acestea să poată accesa mai eficient fondurile europene și să ofere servicii publice superioare.
Etapele următoare și angajamentul politic
Procesul de reorganizare este considerat o cursă contra-cronometru, având în vedere că modificările legislative trebuie adoptate cu cel puțin un an înainte de alegerile din 2028. Documentul rezultat ar urma să reprezinte cea mai amplă reorganizare administrativ-teritorială de după anul 1968. Guvernul intenționează să își asume răspunderea în fața Parlamentului pentru acest document, în ciuda costurilor politice pe care PSD și-a exprimat disponibilitatea de a le suporta. Următoarele luni vor fi decisive pentru consultările județene și pentru definitivarea algoritmului care va sta la baza noii hărți administrative a țării.