Alimentele Bogate În Zahăr Și Riscul De Cancer De Sân

Legătura Între Dieta Îndulcită Și Sănătatea Feminină

O cercetare recentă publicată în European Journal of Nutrition a analizat impactul consumului de alimente bogate în zahăr asupra riscului de a dezvolta cancer de sân. Studiul, realizat în Coreea de Sud, s-a bazat pe datele a peste 71.000 de femei cu vârste cuprinse între 40 și 69 de ani, care au fost monitorizate pe o perioadă de aproximativ nouă ani. Rezultatele indică faptul că femeile care consumau produse bogate în zahăr de mai mult de două ori pe săptămână aveau un risc cu 28% mai mare de a dezvolta această formă de cancer, comparativ cu cele care consumau astfel de alimente mai rar de o dată pe lună.

Analiza a evidențiat faptul că nu toate sursele de zaharuri influențează riscul în același mod. Cele mai semnificative asocieri au fost observate în cazul a două categorii specifice de produse. Femeile care consumau cereale îndulcite mai frecvent de o dată la două luni au prezentat un risc crescut cu 34% față de cele care nu consumau aceste produse. De asemenea, consumul de înghețată de mai mult de o dată pe săptămână a fost asociat cu o creștere a riscului de 26% în comparație cu grupul care nu consuma înghețată. În total, pe parcursul unei perioade medii de urmărire de 9,2 ani, au fost înregistrate 713 cazuri noi de cancer de sân în cadrul acestei cohorte.

Importanța Surselor De Zahăr În Alimentație

Un aspect esențial al cercetării este distincția dintre zaharurile provenite din alimente procesate și cele naturale. Deși consumul de produse îndulcite a fost corelat cu o incidență mai mare a bolii, aportul total de zaharuri nu a prezentat o asociere statistic semnificativă cu riscul oncologic. Mai mult, fructele, care au reprezentat aproximativ 43% din aportul total de zaharuri al participantelor, nu au fost asociate cu un risc crescut de cancer de sân. Această diferență este explicată prin faptul că fructele integrale oferă fibre, vitamine și compuși bioactivi care influențează absorbția glucidelor și răspunsul metabolic după masă.

Din punct de vedere biologic, cercetătorii sugerează că legătura dintre zaharurile adăugate și cancer ar putea fi mediată de mecanisme precum rezistența la insulină. Nivelurile crescute de insulină și factorul de creștere insulin-like 1 (IGF-1) pot influența proliferarea celulară și supraviețuirea acesteia. În cazul cerealelor îndulcite, combinația de glucide rafinate și zaharuri poate accentua răspunsul insulinic postprandial, în timp ce la înghețată, asocierea zaharurilor cu grăsimile saturate ar putea afecta metabolismul hormonal. De asemenea, obezitatea și inflamația cronică rămân factori de risc recunoscuți, în special după menopauză, din cauza modificărilor hormonale asociate excesului de țesut adipos.

Studiul a utilizat date din cohorta prospectivă Health Examinees (HEXA) și a evaluat obiceiurile alimentare prin intermediul unui chestionar detaliat care cuprindea 106 produse alimentare, urmărind frecvența consumului și dimensiunea porțiilor. Cercetătorii au analizat separat șapte categorii: cereale îndulcite, gem și unt, prăjituri și biscuiți, înghețată, dulciuri, băuturi carbogazoase și ceaiuri tradiționale coreene îndulcite. Analizele statistice au luat în considerare diverși factori de ajustare, precum indicele de masă corporală, activitatea fizică, fumatul, consumul de alcool, istoricul familial, antecedentele reproductive și utilizarea contraceptivelor orale.

Deși în rândul femeilor sub 50 de ani s-au observau creșteri relative ale riscului de aproximativ 50% la anumite niveluri de consum, analiza nu a relevat diferențe statistice semnificative între grupele de vârstă. Totuși, variațiile observate în funcție de masa corporală și consumul de alcool sugerează că riscul este influențat de factori individuali complecși. Este important de menționat că această cercetare are un caracter observațional, ceea ce înseamnă că nu demonstrează o relație de cauzalitate directă între alimentele respective și apariția bolii.

Există limitări precum evaluarea obiceiurilor alimentare efectuată o singură dată, la începutul studiului, fără a surprinde modificările ulterioare, și faptul că datele provin dintr-o populație specifică din Coreea de Sud, cu particularități alimentare care pot diferi de cele europene. De asemenea, nu s-au putut analiza subtipurile moleculare ale cancerului de sân. În concluzie, rezultatele susțin recomandările din Codul European Împotriva Cancerului privind limitarea produselor ultraprocesate, a grăsimilor și a zaharurilor adăugate. Prevenția oncologică nu implică evitarea fructelor, ci adoptarea unei diete echilibrate, deoarece sursa alimentară a zaharurilor pare a fi mai relevantă decât cantitatea totală consumată.